Background Image
Table of Contents Table of Contents
Previous Page  338 / 596 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 338 / 596 Next Page
Page Background

338

Sudura înseamnă îmbinarea nedemontabilă a unor piese metalice separate, prin coeziunea dintre atomii pieselor, care are loc prin topirea

materialului elementelor structurale sau a materialului de umplere (material de adaos) cu o compoziţie chimică similară acestora. Legătura de

coeziune poate fi creată în două moduri: materialele aflate în punctul de îmbinare - împreună cu materialul de adaos - sunt topite într-o masă metalică

comună (de exemplu, prin sudură cu flacără sau arc electric), sau sub impactul altor forţe se creează legături moleculare între elementele de îmbinat

(de exemplu, prin presiune la rece). Energia care asigură nivelul de temperatură necesar sudării poate fi termică, provenind din arderea unui gaz

(sudura cu flacără), electrică (sudura cu arc electric: arcul electric apărut între vergelele metalice cu rolul de electrozi şi

piesa de lucru, care topeşte metalele), de radiaţie (sudarea cu laser), sau mecanică (sudura prin frecare). Învelişul vergelei (din oxid de fier şi mangan,

rutil, celuloză, etc.) stabilizează arcul şi împiedică oxidarea materialului topit. În cazul sudării cu arc în gaz protector, scopul gazului protector (argon,

heliu, dioxid de carbon, etc.) este de a îndepărta oxigenul şi azotul, de a asigura îngustimea zonei de acţionare a temperaturii.

ECHIPAMENT DE PROTECŢIE INDIVIDUAL PENTRU SU

ECHIPAMENT DE PROTECŢIA RESPIRAŢIEI (EN141, EN143, EN149, EN138)

• măşti cu filtru de particule din carbon activ, utilizabile în interiorul valorilor limită de expunere admise din punct de vedere medical (FFP2, FFP3) şi

semimăşti cu filtre (P2, P3), împotriva fumului compus din vaporii oxizilor metalici ai pieselor sudate şi ai materialului de adaos

• semimăşti cu filtre corespunzătoare substanţelor periculoase (A, B, E, K, P2, P3) sau măşti cu aer proaspăt, pentru protecţia împotriva

eventualelor gaze iritante sau otrăvitoare (clor, bioxid de sulf, fosfor, bioxid de carbon)

ECHIPAMENTE PENTRU PROTECŢIA OCHILOR (EN175)

• sticle filtrante împotriva radiaţiilor infraroşii şi ultraviolete dăunătoare şi a pericolului reprezentat de căldura care le însoţeşte, a căror categorie

este determinată de procedura de sudură, materialele utilizate şi intensitatea sursei de energie (de exemplu, intensitatea radiaţiei ultraviolete este

proporţională cu pătratul intensităţii curentului de sudură, la peste 50A)

Sudurăcuflacără

cantitateadeacetilenălitri/oră

<70

70-200

200-800

800<

categoriasticleifiltrante

4

5

6

7

Tăierecuflacără

cantitateadeoxigenlitri/oră

900-2000

2000-4000

4000-8000

8000<

categoriasticleifiltrante

5

6

7

8

Sudurăcuarc

Intensitatea

curentului

desudură(în

Amperi)

5 10 15 20 30 40 60 80 100 125 150 175 200 225 250 275 300 350 400 450 500

Electrodînvelit

9

10

11

12

13

14

ElectrodconsumabilCO

2

10

11

12

13

14

15

Amestecdegazepentruelectroziconsumabili,metalgreu

10

11

12

13

14

Electrodconsumabil,metaluşor

10

11

12

13

14

15

Electroddinwolfram

cugazprotector

argon

9

10

11

12

13

14

Făţuire

10

11

12

13

14

15

Tăierecuplasmă(metaleşialiajelelor)

11

12

13

ÎMBRĂCĂMINTE DE PROTECŢIE PENTRU SUDURĂ (EN ISO 11611:2008)

• materialul de bază şi cusăturile trebuie să corespundă următoarelor condiţii de protecţie (clasa 1):

• să fie ignifuge: propagare limitată a flăcării, testată prin aprinderea suprafeţelor şi marginilor (A1 + A2 /10s)

• rezistenţă la căldura radiantă la o densitate a fluxului termic de 20 kW/m

2

(RHTI = creştere a temperaturii de 24°C / 7s)

• rezistenţă la o cantitate mică de stropi de metal topit (min. 15 buc. stropi de oţel a câte 0,5 g/1 min.)

• proprietăţi mecanice corespunzătoare: rezistenţa la forţa de rupere a materialului (>400 N), rezistenţa la forţa de rupere a cusăturilor (>225 N),

forţa de forfecare (>20 N)

• proprietăţi electrostatice corespunzătoare (rezistenţă electrică <10

5

Ω)